Apel către UNESCO să înlăture de pe lista sa un festival, pe motive de rasism

Festivalul din Ath îşi are originea în Evul Mediu fiind legat de o paradă ţinută pentru biserică. Manifestarea este pe lista UNESCO din 2005.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

Cele patru zile de carnaval vor începe vineri şi printre personajele care vor putea să fie văzute se numără ”sălbaticul”, un personaj interpretat de o persoană caucaziană cu machiaj negru, cu lanţuri în jurul gâtului şi un inel în nas. Potrivit organizatorilor, ”sălbaticul” înlănţuit şi agresiv reproduce perspectivele secolului 19 asupra exotismului.

Într-o scrisoare adresată UNESCO grupul anti-rasism Panterele din Bruxelles afirmă că personajul “adună toate elementele umilitoare pe care societăţile rasiste le-au asociat cu persoanele de culoare de-a lungul istoriei”.

Nu mai puţin de 13 alte grupuri de activişti ca şi mai mulţi studenţi şi profesori din toată Europa au semnat documentul care descrie prezenţa personajului la Ath şi la alte evenimente populare ca ”gesturi care sunt oglindite de întâmplări reale de violenţă fizică şi discriminare concretă pe care le suferă respectivele comunităţi”:

“Este menţinută concepţia anilor ’50 şi ’60, potrivit căreia Belgia ar fi civilizat Congo [fosta colonie], iar colonialismul ar fi fost ceva bun. Prin aceasta se păstrează negrofobia şi supremaţia albă generată în timpul colonialismului”, au arătat reprezentanţii activiştilor.

Personajul ”sălbaticului” apare pe una dintre cele 22 de platforme care traversează micul oraş Ath în ultima zi de duminică a lunii august.

Mai puţin controversate sunt figurile lui David şi Goliath şi un cal uriaş putat de 16 persoane.

Chiar dacă festivalul are origini medievale, personajul sălbaticului a apărut abia în 1873. Evenimentul este inclus pe lista “patrimoniului imaterial al umanităţii” la UNESCO, alături de alte parade şi festivaluri din Belgia şi Franţa.

Laurent Dubuisson, istoricul care conduce muzeul Casa Giganţilor din Ath, unde sunt păstrate machete şi costume folosite în cadrul festivităţilor, respinge acuzaţiile: ”Oraşul e un pic surprins de neînţelegere. Personajul sălbaticului este unul dintre cele mai cunoscute şi e adevărata vedetă a festivalului”. Potrivit istoricului, participanţii la ceremonie dezvoltă o ”afecţiune intensă” pentru personajul care în mod normal îi îmbrăţişează şi le lasă semne negre pe feţe. Personajul cu faţa înnegrită, susţine Dubuisson, a fost adaptat şi după înscrierea festivalului pe lista UNESCO: ”Diavolul şi sălbaticul sunt o parte din patrimoniu în acelaşi fel în care o biserică sau un muzeu pot să prezinte lucrări create acum 200, 300, 500 de ani care sunt şocante pentru concepţiile de azi”.

Activiştii spun că îşi doresc ca distracţia să continue, dar le cer organizatorilor să revadă imaginea personajului cu faţa înnegrită.

În luna martie, carnavalul din oraşul belgian Aalst a fost acuzat de antisemitism după ce unul dintre carele alegorice a apărut decorat cu dou figuri caricaturale care reproduceau multe dintre stereotipurile antisemite din anii 30, activiştii solicitând, de asemenea UNESCO să ia în considerare scoaterea evenimentului de pe lista patrimoniului universal.